In 2008, the main space-related youth event in Romania was the World Space Week. The Romanian Space Agency has coordinated the celebration of this event each year since 1999. The Romanian participants have enthusiastically embarked in the quest of “exploring the Universe” with their imagination, the theme of this year’s WSW. The age range of the participants has been very diverse – from kindergartners who helped bake stellar cookies in Oradea, to a pensioner who built a model airplane/rocketship in Bazna; most of the participants belong, nonetheless, to the pre-school, school, and university student age group. WSW events took place in many cities and villages throughout the country; in the city of Cluj-Napoca, host of several space-related events, highschool students “occupied” a street and transformed it into a “Solar System Boulevard”. The imagination of the participants was boundless, events ranging from space-themed chalk drawings on the streets of Romanian villages, to Space Carnivals, to water-rocket launches and to movie projections. It is most remarkable that most of the event organizers were women, and this is entirely due to their sheer enthusiasm. All in all, WSW 2008 has been a huge event in Romania, placing our country as a global leader in space outreach. A blog of the events can be seen at http://wswromania.blogspot. com/.
2008 has also been the preparatory year for the International Year of
Astronomy, and it is envisaged that many Romanians will participate in
this event under the banner – “The Universe- Yours to Discover”, as
well as in the Yuri’s Night celebrations on April 12th.

We meet again our friends from last year – the teachers and kids from the Bucovat school. In October 2008, they celebrated the World Space Week with a “Planets’ Game”. Coordinated by two enthusiastic teachers, Mihaela Cepeha and Camelia Dinu and with the help of other teachers, the event reunited 30 pupils in the school’s sports hall. The Romanian Space Agency, coordinator of the WSW in Romania, rewarded them (as well as the other Romanian WSW participants) with a book and a diploma. The Bucovat space cadets decided to establish a science-fiction literary circle, and Radio Timisoara, the regional radio station, rewarded them with several Sci-Fi books for their school library. Radio Timisoara coordinates “Actiunea Badea Cartan”, the person in charge with the collection of old books and their distribution to village libraries being my father, Radu Ciprian Pop. As this year is the International Year of Astronomy, and as the theme of many of the donated books is the fictional exploration of space, Radio Timisoara agreed to give the kids also a basic telescope so that they can catch a glimpse of the starships they will read about from their new library. In attendance was also Laurentiu Nistorescu from the “Renasterea Banateana” newspaper, who came on behalf of the “H.G. Wells” literary circle. It was agreed that on April 12th – on Yuri’s Night – several HG Wells writers will visit Bucovat and, together with their younger colleagues, have a common reading session.

[View with PicLens]

Virgiliu Pop, un tânăr cercetător român revenit în România să lucreze la Agenţia Spaţială Română, explică într-o scrisoare publicată de cotidianul.ro de ce ştiinţa nu este un lux pe timp de criză. Cu promisiunea finanţării programelor naţionale de cercetare, Virgiliu Pop, unul dintre tinerii cercetători români din străinătate, a revenit în România pentru a lucra la Agenţia Spaţială Română. Specialist în drept spaţial, el este autorul volumului “Who owns the Moon?”, publicat de Editura Springer în 2009. Cotidianul.ro publică scrisoarea acestuia, referitoare la bugetul alocat cercetării pe 2009:

“Îmi permit să împărtăşesc cu dumneavoastră unele gânduri, la vreme de criză. Cercetarea «tace şi face». Doar în «Revolta lui Atlas» a lui Ayn Rand, minţile luminate intră în grevă, arătând lumii ce înseamnă o societate care îşi neglijează motorul intelectual.
În realitatea românească sunt cercetatori care pleacă «dincolo», dar nici aceia nu se bucură de faima sau de bunăstarea financiară pe care o are un cântăreţ de manele sau un fotbalist.
Când un cercetator face o descoperire care îmbunătăţeşte nivelul de trai general, prea puţine ziare menţionează acest fapt. Când un fotbalist îşi face un nou tatuaj, o lume întreagă este pusă la curent.
E timpul să schimbăm această stare de fapt. Criza financiară este o realitate, dar nu trebuie să afecteze în mod negativ cercetarea. Nu ne bucurăm de o mediatizare largă; ar fi bine să schimbăm viziunea mass-media asupra cercetării, şi ar fi bine să schimbăm, mai ales, viziunea factorilor de decizie asupra acestui domeniu de importanţă vitală. Prea puţini dintre oamenii de rând – dar şi prea puţini dintre guvernanţi – îşi dau seama ce înseamnă activităţile spaţiale.
Lumea îşi închipuie că acestea se rezumă la cosmonauţi care ţopăie pe Lună sau fac tumbe pe staţia spaţială internaţională, şi nu îşi dă seama că agricultura şi inundaţiile sunt monitorizate prin satelit. Este firesc să ne bucurăm pentru succesul Ministerului Afacerilor Externe în procesul cu Ucraina, prin care am câştigat o importantă parte a platoului continental. Ar fi bine să fim, însă, conştienţi, că spaţiul cosmic adăposteşte bogăţii mult mai mari, care aşteaptă să fie exploatate. Trebuie să îi spunem omului de rând ce înseamnă spaţiul pentru el, în viaţa de toate zilele. Dacă o parte din telecomunicaţii se desfăşoară prin cabluri intercontinentale de fibră optică, o mare parte se datorează sateliţilor geostaţionari. Omului de rând nu îi pasă de cercetarea spaţială, deocamdată; ce ar zice dacă nu s-ar mai putea uita la televizor la meciurile de fotbal? Ce ar zice dacă nu ar mai putea urmări telenovele? Ce ar zice dacă nu ar mai putea vorbi la telefonul mobil?
Trebuie să ne folosim de psihologia populară şi să arătăm că, într-adevăr, contăm. Trebuie să ţinem cont de faptul că oamenii sunt, într-adevăr, speriaţi de posibilitatea ca un asteroid să ciocnească Pământul în viitor. Trebuie să le spunem că, într-adevăr, această posibilitate există, dar că, dacă activităţile spaţiale sunt susţinute financiar, oamenii de ştiinţă pot lucra pentru a preveni o atare catastrofă. Dinozaurii nu au avut buget de cercetare şi au pierit.
În timpul crizei trebuie să strângem cureaua, nu să tăiem alimentarea cu sânge a creierului. Nu numai că bugetul cercetării nu trebuie redus în vremuri de criză, ci acesta, dimpotrivă, trebuie mărit. Investiţia în cercetare produce inovaţii tehnologice, care îşi «scot banii». Un medicament performant reduce timpul de spitalizare şi economiseşte bugetul sănătăţii; un material de construcţii nou scade costurile cu infrastrctura, reducând cheltuielile de la buget în acest domeniu – şi aşa mai departe. Progresul ştiinţific din ultimele sute de ani a făcut ca membrii clasei de mijloc de azi să aibă un nivel de trai mai bun decât nobilii de odinioară. Cercetarea pe timp de criză nu este un lux, este o necesitate.
Înţelepciunea biblică proclamă că unde nu există viziune popoarele pier; iar înţelepciunea românească spune că acolo unde nu e cap e vai de picioare. Mesajul nostru către guvernanţi trebuie să fie: Aveţi grijă de cap, pentru ca să o ducă bine şi talpa ţării”.